stanley-tucci,-su-famadu-atore-americanu,-in-una-publitzidade-cun-is-malloreddus-|-vistanet

Stanley Tucci, su famadu atore americanu, in una publitzidade cun is malloreddus | Vistanet

Prima est istada fata sa tzerimònia de acasàgiu in su setore arribos de s’aeroportu de Casteddu-Su Masu cun càntigos e pregadorias de sas mòngias e de sos fideles, a pustis sas relìcuias sunt istadas trasferidas, in forma privada, in sa capella de su Seminàriu de s’artzipiscamadu de Casteddu.

A merie a tradu, posca sa partèntzia pro Cuartuciu, a sa parròchia de San Pietro Pascasio in bia Tabarca, in ue ant a èssere acasagiadas finas a mèrcuris 16 de santandria in antis de su torrada a Roma e Torinu. Sa crèsia at a restare aberta totu sas dies dae sas 7.30 a sas 21, pro permìtere a sos fideles sa veneratzione de sos ossos.

Santa Teresa de Calcutta (Skopje, 26 de austu 1910-Calcutta, 5 de cabudanni 1997) est sa fundadora de sa cungregatzione de sas Missionàrias de sa caridade. S’impinnu totale suo a sos pòveros de Calcutta, est bàlidu a sa religiosa maicantos reconnoschimentos, intre sos cales su Prèmiu Nobel pro sa Paghe in su 1979. Est istada proclamada biada de Papa Giuanne Pàule II su 19 de santugaine 2003 e Santa de Papa Frantziscu su 4 cabudanni 2016. Sa memòria litùrgica sua ricurret su 5 de cabudanni.

Santu Giuseppe Benedetto Cottolengo (Bra, 3 de maju 1786-Chieri, 30 de abrile 1842) est su fundadore de sa Pitica domo de sa divina providèntzia e de sas cungregatziones a issa collegades: frades, mòngias e satzerdotes de su Cottolengo. Santu Giuseppe est istadu proclamadu Santu dae paba Pio XI in su 1934. Sa memòria litùrgica sua ruet su 30 de abrile. Est cunsideradu unu de sos santos sotziales torinesos.

Sos ossos de sos santos ant semper tentu unu rolu mannu in sa difusione de su cultu de sos òmines e de sas fèminas chi ant meritadu de èssere mutidos biados in su cursu de sos sèculos. Dae sos primos ossos cristianos atzapadas in sas catacumbas, a sas ispògias e frammentos sacros giutos dae Gerusalemme dae Elena, mama de s’imperadore Costantinu, sos ossos e sos corpos santos ant rapresentadu pro sas comunidades cristianas s’isperu de una partetzipatzione prus manna a sa gràtzia e a sa santidade pro mesu de su cuntatu diretu cun unu Santu. Custu cumbinchimentu assumet unu balore fintzas majore si faeddemus de sos ossos de Gesùs, comente  sas ispinas de sa Corona de s’iscravamentu, o sos Sacros craos, finas a arribbare a sa Sindone.

“Progetu finantziadu cun s’Avisu Pùblicu IMPRENTAS annualidade 2021-2022”


© RIPRODUZIONE RISERVATA

Related Posts

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.