Sas òperas, sas fotografias e sa vida de Frida Khalo, s’artista messicana devènnida un’icona pop feminile, regortas in una mustra multimediale chi at a aprodare a su tzìnema Ariston de Vitzi dae s’8 de abrile a su 9 de trìulas.
Sas òperas, sas fotografias e sa vida de Frida Khalo, s’artista messicana devènnida un’icona pop feminile, regortas in una mustra multimediale chi at a aprodare a su tzìnema Ariston de Vitzi dae s’8 de abrile a su 9 de trìulas.
“Frida Kahlo – Viva la vita ” est su tìtulu de s’espositzione, cun projetziones, vìdeos, efetos luminosos e acùsticos, pro tzelebrare sa figura sua de fèmina e artista e regalare a su visitadore un’impatu sensoriale forte gràtzias a sa multimedialidade. Una rapresentatzione chi at ghiare sos bisitadores intro sas pinturas, a su tzentru de unu mundu de colores esòticos e de animales bàrios, imàgines chi current mentras una boghe foras de campu e unu lèbiu tapete musicale, ant a fàghere de sutafundu acùsticu a sa presentada.
Sa mustras, contivigiada dae s’istòrica de s’arte Emanuela Manca e gestida dae sa Cooperativa Istelai – tzèlebrat s’istile ùnicu de s’artista chi si definiat a traessu de sa cultura messicana e sa disabilidade sua, elementos chi ant marcadu su percursu artìsticu e s’ideologia polìtica sua.
Sa mustra proponet fintzas una Frida Kahlo bista cun sos ogros de su fotògrafu colombianu Leo Matiz: in sas 13 fotografias tiradas in s’intimidade domèstica de Casa Azul, in su bighinadu de Coyocàn in Tzitade de su Mèssicu, su fotògrafu collit s’ograda magnètica e penetrante e su caràtere determinadu de s’artista, elementos chi rivelant sa personalidade e s’essèntzia de s’ànima sua.
“Sa mustra presentat sa vida de s’artista caraterizada dae una cunditzione fìsica difìtzile e marcada dae una capatzidade manna de resilièntzia, ma fintzas una seletzione de fotos suas tiradas dae sos fotògrafos mundiales prus importantes de su ‘900 – at naradu sa curadora de s’espositzione durante sa presentada de s’eventu in Nùgoro -. Dae custa mustra nde essit a campu su retratu de una fèmina indipendente e rivolutzionària, chi at ischidu trasformare s’immobilidade sua in un’energia chi l’at fata divènnere immortale”. (ANSA).
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA
Sìndigu de Savona at assentadu a s’anàgrafe su fìgiu de duas fèminas
Marco Russo, sìndigu de Savona, at iscritu a s’anàgrafe su fìgiu de duas fèminas. Est sa primu bia chi sutzedet in Ligùria a pustis de su firmu a sas trascritziones detzisu dae su guvernu.
Marco Russo, sìndigu de Savona, at iscritu a s’anàgrafe su fìgiu de duas fèminas. Est sa primu bia chi sutzedet in Ligùria a pustis de su firmu a sas trascritziones detzisu dae su guvernu.
Su pipiu est istadu cuntzepidu a Bartzellona cun sa fecundatzione assistida dae una de sas duas fèminas. In una lìtera su sìndigu at ispiegadu su motivu sa sèberu suo a su prefetu Enrico Gullotti e a su procuradore capu Ubaldo Pelosi, acrarende de àere firmadu s’atusena interessare sos funtzionàrios.
“Su Sìndigu tenet ite fàghere cun sas persones ogna die, est unu raportu cara a cara, e depet iscurtare sos bisòngios, sas pregontas, sas isperas, sas timorias issoro. Devimus parare fronte a sos vìnculos e sas fartas de sas normas vigentes, faghende rispetare fintzas pro sos deretos tziviles”.
“Sas duas fèminas sunt cojadas cun s’unione tzivile. S’ordinamentu nostru reconnoschet sas uniones tziviles -at iscritu ancora su primu tzitadinu de Savona-. Comente Ufitziale de Istadu tzivile, devo aplicare sa lege. Si tratat duncas de averguare si in s’ordinamentu nostru bi siant sos tretos pro dare una risposta a sa pregonta chi m’est istada fata, in modu adeguadu a sos tempos e cunforma a sos printzìpios ispiradores de su sistema giurìdicu nostru. Si su pipiu esseret naschidu a s’èsteru, non bi diat èssere istadu perunu impedimentu a sa trascritzione de s’atu de nàschida formadu a s’èsteru, comente fìgiu de duas fèminas. In custu cuntestu benit afirmadu su printzìpiu de amparu de su deretu de su minore, a sa bigenitorialidade e a sa vida familiare e a no èssere discriminadu ”.
Marco Russo in sa lìtera at iscritu chi Sa Corte de Cassatzione s’est espressada medas bias in modu contràriu a sa registratzione de sa genitorialidade de duas fèminas. Imbetzes, sa giurisprudèntzia de mèritu at retentu de reconnòschere sa possibilidade de registrare sa nàschida. Custu atu cheret fàghere lòmpere a su Legislatore una boghe dae banda de sa gente”.
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA
