A pustis de tres dies de acraru in sa Basìlica vaticana, oe s’at a fàghere s’interru in pratza de Santu Pedru
A pustis de onoradu dae is fideles pro tres dies, Beneitu XVI at a èssere interradu oe.
Tres dies cun mìgias de pellegrinos chi ant bòlidu espressare su dolore issoro pro sa dispedida de su Paba emèritu, mortu su 31 de nadale a 95 annos.
Joseph Ratzinger fiat istadu eletu a pustis de sa morte de Giuanne Pàule II, in su conclave de su 2005, posca, in su 2013, aiat rinuntziadu a su ministeru de Santu Pedru. In su 2013 b’est istada sa nòmina de Mario Jorge Bergoglio. At a èssere Paba Frantziscu etotu at a tzelebrare s’interru de su predetzessore suo in pratza de Santu Pedru.
A pustis Beneitu XVI at a èssere postu in su baullu acanta ant a èssere postas monedas e medàllias coniadas durante Pontificadu suo, paris cun sos paramentos litùrgicos de sa carriera eclesiàstica sua.
A lu iscoviare est istadu su diretore de sa comunicatzione vaticana, Matteo Bruni, durante un’addòbiu cun sos giornalistas internatzionales pro dare informatziones de s’ùrtima dispedida de su Paba, chi ant a èssere sighidas in totu su mundu.
In custu addòbiu cun sos giornalista, est essidu a campu chi in sa baullu de Beneitu XVI at a èssere postu peri un’àutu, unu testu iscritu arrimadu in unu tzilindru de ferru chi allegat de su Pontificadu suo. Sa càscia de su Papa emèritu at èssere forradu cun unu pìgiu de linna de tzipressu, unu zincu e s’ùrtimu in linna de chercu.
Pro s’adiosu a Beneitu XVI sa prefetura de Roma est aprontende un’aparatu de seguresa mannu, cun milli agentes chi sunt giai ocupende∙si de su controllu de sas deghinas de mìgias de fideles e bisitadores.
A Roma, pro onorare su Paba mortu e pro leare parte a s’interru, sunt arribadas medas personalidades e delegatziones dae ogna logu de su mundu. Dae Istanbul, cun unu bolu de lìnia est arribadu a s’aeroportu de Fiumicino su Patriarca de Antiòchia, Ignazio Youssef III Younan. De sa delegatzione faghent parte fintzas un’archipìscamu de Bagdad e unu de Alepu.
Dae sa Corea de su Sud est lòmpidu su Cardinale Andrew Yeom Soo-jung, Archipìscamu metropolita emèritu de Seoul.
Medas fintzas sos rapresentantes de sas domos reales lòmpidas “a tìtulu personale” dae totu Europa, sende chi sas ùnicas delegatziones ufitziales prevìdidas dae su tzerimoniale sunt cussa italiana e cudda tedesca, ghiadas dae Sergio Mattarella e dae Frank-Walter Steinmeier.
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA
Andamus a connòschere unu logu ispantosu meda: sa tumba de is mannos de Osono a Triei
In mesu a is montes imbusciados dae bellos padenteddos s’at a pòdere ammirare custa òpera pesada de is òmines ogiastrinos antigos.
In custas dies coladas semus andados a Triei a bìdere unu de is logos archeólogicos mezus custoidos e de ispantu de s’Ogiastra: sa tumba de is mannos de Osono.
Est unu fràigu mannu a beru chi mesurat binti metros de lòngaria dae s’arcu de s’esedra e cun dòighi perdas mannas a inghìriu. In s’imbucada in s’aposentu de mortu ddu est su liminartzu de susu, longu prus deghe metros, cun sa cobertura fatta dae sette perdas ladas galu intreos.
Dae is repertos, chi sunt istados agatados in is forrojos archéologicos, si at a pòdere nàrrere chi custu logu est istadu travicadu dae su XVI séculu a.C. fintzas a su III séculu d.C. .
Dae su sartu in ue est s’ispantosa tumba de is mannos trieddina, si pòdit bìdere totu su panorama chi mòvet de su Supramonte de Baunei e lòmpit fintzas a su mare de Arbatax. Tocat a nàrrere chi est istada una die bella a beru cun su celu craru chi nos at prenadu su coro de felitzidade.
Pro lòmpere a custu logu depimus pigare s’istrada statale 125 chi dae sa bidda Lotzorai colat a su rughe de su caminu pro Ardali, furriare bia su campu de fùbalu de Triei e pustis una pariga de chilòmetros semus arribados.
In mesu a is montes imbusciados dae bellos padenteddos s’at a pòdere ammirare custa òpera pesada de is òmines ogiastrinos antigos.
In custu logu de Sardigna paret de intèndere chi sa terra siat sagrada cun is coròngios mannos traballados dae picapedreris sabius chi galu sunt istantàrgios.
Sa tumba de is mannos de Osono, non tenet nudda dae imbidiare a is localidades archéologicas prus famadas de s’Ìsula. In prus de s’àteru ogni bìculu de custa cussòrgia tenet calicuna cosa chi mèritat de èssere bida. Pro cussos chi sunt inamorados de su mare, a curtzu ant agatare plajas cun colores bellos chi abarrant in su coro.
Pro chi no ant mai bidu custos logos, amus detzisu de pònnere calicuna fotografia.
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA