In Santuidu s’agatat unu bidditzolu abbandonadu. S’agatat in Monte Narba, subra de unu montigru chi dòminat una mina chi fiat aberta finas a sa prima metade su 900, formada dae gallerias chi lompiant a 500 metros de profundidade, cun prus de noighentos minadores chi ddoe traballaiant. Dda iscoberimus gràtzias a unu bellu artìculu publicadu in su giassu de sardegnabbandonata.
Su logu giat connotu de meda, in s’800 est devènnidu una de sas prus importantes minas de prumu e prata de Itàlia. Sa bidda est istada fata in su 1864, cando sa mina fiat istada donada in cuntzessione a sa Sotziedade Lanusè. In intro bi fiat totu chi serbiat pro fàghere funtzionare una bidda. Duncas b’aiat su telèfonu, s’energia elètrica, sas domos pro sos impreados e sos dirigentes, un’ispidale, una butega de maistru de linna e s’ofitzina mecànica. Sa domo prus importante est unu palàtziu mutidu Villa Signora, cun tres pesadas de artia, acanta istaiat su diretore.
In sa domo acanta teniat sa sede sua s’ufìtziu amministrativu si podent galu bìdere afriscos fatos de un’artista austrìacu in 1916 cando, durante sa Prima Gherra Mundiale, inoghe fiat bènnidu acasagiadu unu contingente de presoneris chi beniant dae s’Àustria.
A s’agabbu des’800, cun s’esaurimentu de sos filones de prata e pro more de sa cuncurrèntzia de sos àteros giatzimentos de Europa, sa mina de Monte Narba aiat cumentzadu a andare male, colende da una sotziedade a s’àtera. Cando in su 1935 fiat sa cuntzessione fiat istada leada, su situ fiat istadu serradu. Ma su logu aiat sighidu a èssere abitadu pro more ca fiat istada aberta un’azienda agrìcula chi at poderadu ativos unos cantos edifìtzios.
Immoe sa bidda est totu abbandonada, però podet èssere cunsideradu comente unu museu a s’àrea aberta chi sipodet fintza abisitare. Pro ddoe lòmpere est fàtzile fàtzile. S’agatat a pagos chilòmetros dae Santuidu, in su Sàrrabus. Tocat a essire de sa bidda e andare conca a Murera, furriare a manu dereta deretu a pustis de su ponte . A pustis de unos cantos chilòmetros est a girare a manu manca e imbucare in unu camineddu chi leat a su bidditzolu. Pro mègius seguresa si cunsìgiat de no intrare in sas domos e in sos edifìtzios pro more chi medas sunt calendende e sunt perigulosos, mescamente a pustis chi at pròidu, ca si podent verificare franadas.
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA
